Salonic

Salonic_20

E gata prima noastră vacanţă în 3! O săptămână departe de casă, la distanţă de un zbor cu avionul, tot timpul împreună toţi trei.

Iniţial gândisem vacanţa la Salonic ca o combinaţie de citybreak cu zile de plajă, excursii de o zi prin împrejurimi şi plimbări cu vaporul pe mare. Am plecat fără niciun plan sau traseu (deloc în stilul nostru), dar am vrut să vedem cum se adaptează Robi. A rezultat un slow citybreak, cu plimbări dimineaţa, pauză de odihnă şi răcoare la mijlocul zilei şi din nou plimbări până la apus. Am făcut şi puţină plajă şi am mers până acolo cu vaporul, deci ne-am îndeplinit şi aceste dorinţe. 🙂

Salonic_08

Salonicul l-am simţit ca un amestec de balcanic, cool, tradiţional, ospitalitate şi ce am apreciat mult – oameni care iubesc foarte mult copiii. Persoane de toate vârstele îi zâmbeau, îl salutau sau se opreau să îi vorbească lui Robert. Am primit de trei ori prăjiturele pentru el şi fructe în piaţă. Am bănuit că moaca lui curioasă şi bulănaşele apetisante erau atractive pentru atât de multă lume, dar credem totuşi că stă în firea grecilor să fie aşa iubitori.

Primul zbor cu bebe

Am pornit cu aşteptări uşor nerealiste: că o să doarmă, că o să stea liniştit, că eu nu mă voi stresa deloc. Pe teren a fost puţin diferit. Când am plecat, îmbarcarea s-a făcut cu întârziere, Robi era deja obosit, iar încercarile mele de a-l linişti nu prea reuşeau, pentru că avionul era plin de copii care ţipau, plângeau, iar el se ridica şi voia să-i vadă. Într-un final a adormit, dar pentru scurt timp.

La întoarcere ne-am îmbarcat printre ultimii, aşa că am mai redus din timpul petrecut în avion. A fost mult mai bine. La ambele zboruri ne-au ajutat jucăriile noi care l-au ţinut puţin ocupat, cât timp trebuia să stea prins cu centura. În rest, voia să exploreze tot. Am avut şi o sticlă cu apă, în caz că nu voia să stea la sân la decolare şi aterizare (ceea ce s-a şi întâmplat). Aşa că ne-am asigurat că înghite şi nu îl dor urechile de la presiune.

Unde ne-am cazat

E deja a treia oara când închiriem un apartament în deplasare, pentru că e mult mai comod şi a fost de fiecare dată mai avantajos decât o cameră de hotel. În Salonic am ales unul foarte central, micuţ, aranjat cu bun gust, cu toate facilităţile. Un dezavantaj pentru familiile cu copii şi persoanele cu somn sensibil este că noaptea traficul este infernal, abia spre dimineaţă se face linişte. Ne-am foit în primele nopţi, dar ne-am adaptat repede.

Ce am vizitat în Salonic

Aşa mult ne-am plimbat, că am făcut febră musculară după primele două zile. Străzile umbroase din centrul Salonicului sunt ideale pentru asta, am revenit în fiecare zi aici, mai ales pentru magazinele în plin sezon de reduceri. 🙂

Pe faleza mării am făcut multe plimbări, şi dimineaţa devreme, când eram numai noi, câţiva pescari şi cei care făceau jogging, dar mai mult seara, când e foarte multă forfotă. Apusul se vede foarte fain şi toate terasele sunt orientate cu faţa către mare. Tot pe faleză sunt şi două dintre obiectivele emblematice ale Salonicului – Turnul Alb şi celebrele umbrele ale sculptorului Giorgios Zoggolopoulos.

Salonic_24

Salonic_19

Salonic_01

**

Într-o după-amiază ne-am aventurat către oraşul vechi (Ano Poli). Se poate ajunge şi cu un microbuz, dar noi am vrut să urcam pe jos. Ano Poli este singura zona care a rezistat incendiului devastator din 1917. Urcarea se face pe străduţe înguste şi pietruite, printre case pitoreşti. Am ajuns până la Mănăstirea Vlatadon, din curtea căreia se văd oraşul şi marea. Mai sunt şi ruinele zidului de apărare, cu o privelişte frumoasă a oraşului şi eventual a apusului, dar era prea cald, Robi mofturos, aşa că nu am mers mai departe.

Salonic_16

Salonic_15

Salonic_11

**

Bit Bazar e o zonă cu taverne şi cafenele foarte populară printre tineri, datorită preţurilor mai mici, foarte animată în a doua parte a zilei şi mai ales seara. Duminică dimineaţa, când ne-am plimbat noi pe acolo, era un târg de vechituri şi multă linişte. Ne-am învârtit puţin până să găsim un loc unde să mâncăm, pentru că singurele locuri deschise aveau doar cafea. Am găsit un fel de cafenea-băcănie (Eklektik), cu variate opţiuni de mic-dejun, din produse de la fermieri locali, aşa multe că am luat mai multe decât am putut mânca, iar cafeaua grecească a fost cea mai bună din ce am încercat în Salonic.

Salonic_05

Salonic_06

**

Suntem mari fani ai pieţelor locale cu fructe şi legume, iar în Salonic s-a nimerit să fim foarte aproape de piaţa Modiano, o piaţă tradiţională într-o clădire din 1922. Însă mă aşteptam să fie mai bogată oferta de fructe şi să fie mai gustoase decât ce găsim în supermarket.

Salonic_04

**

La plajă am fi vrut să ajungem mai des decât am făcut-o, dar drumul lung până acolo şi căldura ne-au descurajat. La plajele de lângă Salonic poţi ajunge fie cu autobuz, fie cu vaporul. La început ne-a plăcut ideea cu vaporul, dar la întoarcere nu a mai fost aşa distractiv, cu un bebe care nu mai avea răbdare şi care nu a vrut deloc să tragă un pui de somn pe plajă. În schimb baia în mare a fost prilej de chiote de bucurie pentru el.

**

Ladadika e o altă zonă populară a oraşului, cu taverne, cafenele, restaurante şi baruri. Accesul în această zonă e doar pietonal, pe străduţe pietruite. Foarte agitat şi vesel seara, e liniştit şi pe alocuri pustiu în orele dinaintea prânzului.

Salonic_22

Salonic_21

Mesele în Salonic

Înainte de bebe mesele noastre erau prilej de discuţii, planuri de viitor, schimbat impresii despre ce am vizitat. Acum s-au schimbat complet lucrurile. Robi e atras de tot ce vede pe masă şi vrea să înşface orice, aşa că în rarele dăţi când am mâncat în oraş am făcut-o pe rând, în timp ce celălalt îl plimba. Căruciorul sau scăunelul nu ne-au ajutat.

Am găsit însă alternative:

La plimbarea de dimineaţă ne luam micul dejun în parc. Un cappuccino cald sau fredo (foarte apreciat de greci, la orice oră din zi aveau un pahar de cafea cu gheaţă), o felie de plăcintă cu brânză, kataif şi alte prăjiturele similare cu miere.

Salonic_03

Apoi, la câteva minute de apartamentul nostru era o mică pescărie cu fructe de mare şi peşte, unde ne alegeam ce voiam să ne gătească. Dădeam comanda, mergeam la somnul de prânz, îl culcam pe cel mic şi tati se întorcea după comandă.

Salonic_14

Salonic_13

Precauţii cu bebe

Singura temere legată de plecarea cu Robert pentru aşa mult timp de acasă a fost să nu se îmbolnăvească. Aşa că ne-am luat măsuri de precauţie.

Înainte de plecare, am fost la pediatru şi ne-a dat o listă cu medicamente pe care să le avem la noi, plus posibilitatea de a contacta medicul pe WhatsApp la nevoie. Acolo l-am hidratat bine şi ne-am ferit de soare în intervalul periculos.

Din fericire ne-am întors sănătoşi şi fără incidente, iar între timp pregătim alte noi destinaţii.

Salonic_25

Salonic_18

Salonic_23

Salonic_17

Salonic_12

Salonic_07

Salonic_02

Salonic_27

Advertisements

2 thoughts on “Salonic

  1. Mese luate pe rând, in timp ce unul îl plimba pe cel mic sau mese comandate de luat in camera…suna foarte cunoscut! Dar ne obișnuim, nu-i Asa? Vacanță sa fie! Ce super medic aveti, cu posibilitate de a’l contacta de whatsapp! Noi am patit’o cu varicela, din a două zi de vacanta in Portugalia. Dar am vazut un medic local si in doua saptamani, pînă ne’am intors acasa, i’a trecut. Cred chiar ca a suportat mult mai bine decat daca ar fi fost acasa ;).

    • Of, ce ghinion! Bine ca a fost bine in final. Sigur a contribuit si Portugalia la insanatosire. 😊 Cat despre medic, am cautat putin pana sa gasim unul pe aceeasi lungime de unda cu noi. Te pup si sa aveti o vara plina de excursii faine!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s